Imparatul Japoniei Medievale
Pe 11 februarie
660 î.e.n., zi identificată astăzi cu Ziua Fondării Naţiunii Nipone,
Jimmu Tenno a fost încoronat ca primul împărat legendar japonez.
(Domnia acestuia se încheie în anul 585 î.e.n.) Din punct de vedere
literal cuvântul tenno înseamnă “suveran ceresc”. Titlul tenno a fost
pentru prima oară atribuit conducătorilor japonezi în secolul al VI-lea
sau al VII-lea (referitor la această dată părerile diferă), şi este
folosit de către toţi suveranii ce au urmat acestei date. Termenul
tenno nu este folosit de către nici o altă persoană monarhică sau
imperială în afara Japoniei, iar pentru a desemna suveranul unei alte
ţări este uzitat termenul kotei.
Legendele japoneze afirmă că împăraţii Japoniei se trag din zeiţa
Soarelui, Amaterasu, născută prin spălarea ochiului stâng al zeităţii
Izanagi în mare. Potrivit tradiţiei, originea familiei imperiale nipone
datează din anul 600 î.e.n., dar în realitate vechimea ei se situează
în jurul anului 400 e.n., fiind cea mai veche familie dominatoare din
lume. Ea a existat încă de la începuturile istoriei Japoniei şi s-a
perpetuat pe linie bărbătească de atunci şi până azi (dar au existat şi
tenno femei).