Literatura,Arta,etc

Posted on October 26th, 2007 in arta, cultura by Hana

KYOTO,capitala pacii si a linistii.Aici s-a nascut si crescut,”cultura”.In sec.15 a fost “epoca de aur” a civilizatiei japoneze.Epoca ce s-a impus si influentat ,cultura japoneza ,fiind considerata “epoca ” de referinta:s-au construit templesi asezaminte religioase.Caracterele “kana” despre care am vorbit la alt capitol(Scoala)au produs o rasturnare culturala neasteptata…Cu ajutorul “kana”,aceasta scriere noua,doamnele de la curte,”prizoniere” interiorelor au manifestat o mare curiozitate si ,si-au gasit o noua “ocupatie”-scrierea.
-emaki-este un rulou compus din picturi si din caligrafie(ideogramele sunt pictate cu un instrument special)care se citeste pe “lat” si de la dreapta la stanga(am uitat sa specific la capitolul scoala modul de citire al japonezilor).La inceput zugraveau viata de la curte si nu numai…(femeile “tragand” cu urechea la discutiile de la “curte”:)),pictau…Pictau peisaje cu scene de la curte,viata de zi cu zi,peisaje…
Picturile lor ,ca si ale chinezilor,par vii.Astepti ca sa auzi susurul apei,cantul pasarelelor,caldura soarelui,fosnetul padurii… aspect cat mai natural.. -”gradinile”-japonezii sunt remarcabili si in aranjaraea gradinilor.

Templele Shintoiste

Posted on October 26th, 2007 in arta, cultura, religie by Hana

Shintoismul este religia nativa a
Japoniei si a fost candva religia nationala a acesteia. Ea implica venerarea
unor spirite numite kami. Unele kami sunt locale si pot fi vazute ca spiritual
sau duhul unui anumit loc, oras sau regiune, dar altele reprezinta evenimente
sau procese naturale majore, de exemplu: Amaterasu, zeita soarelui sau Muntele
Fuji (Fuji Yama.

Arta si literatura japoneza

Posted on April 23rd, 2007 in arta, cultura, istorie by Alex

Primele elemente de artă din arhipelagul japonez le găsim în
perioada Jomon (cca. 8000 - cca. 300 î.e.n.) când au fost confecţionate
vase de ceramică folosite pentru provizii şi figurine din lut (dogu).
Ceramica Jomon, deseori confecţionată în formă de flacără, este cea mai
veche ceramică în lume descoperită până la ora actuală.
Perioada Yayoi (cca. 300 î.e.n. - cca. 300 î.e.n.) a adus tehnicile
de prelucrare a metalului pentru realizarea armelor din aramă şi a
clopotelor din bronz (dotaku), precum şi tehnica de prelucrare a
ceramicii arse.

Muzica japoneza : Koto

Posted on April 23rd, 2007 in arta, cultura, muzica by Alex

Strămoşul instrumentului koto îşi are rădăcinile pe continentul
asiatic. Totuşi ca şi pentru alte instrumente, muzica japoneză de koto
nu are nimic în comun cu cea chineză sau coreeană. Istoria muzicii de
koto în Japonia se întinde pe mai mult de 12 secole. Cea mai lungă
dintre ţiterele lungi ale Asiei de Est, koto are corpul sculptat în
lemn de kiri (paulownia) lung cam de aproximativ doi metri. Peste acest
corp, elegant, alungit şi uşor convex, sunt întinse 13 corzi de mătase
egal tensionate, fiecare fir având ca suport o punte proprie. Pentru că
fiecare coardă este reglabilă, este posibilă o infinitate de acorduri
şi, într-adevăr, se folosesc chiar în cadrul unui singur cântec,
diverse tonuri, nefiind nimic anormal în faptul că se modifică tonul de
bază în timpul compoziţiei.

Bonsai

Posted on March 16th, 2007 in arta, cultura by Alex

Bonsai ( însemnînd aproximativ “grădinărit în
tavă”) este arta şi ştiinţa de a creşte plante şi arbori miniaturali,
prin creşterea acestora forţată în spaţii mult mai restrînse decît sînt
necesare în mod natural dezvoltării lor, prin conducerea şi tăierea
adecvată a ramurilor şi prin hrănire minimală cu apă şi îngrăşăminte.
Arborii cresc astfel într-o formă estetică, care sugerează de cele mai
multe ori vîrstă înaintată, deşi impresia de îmbătrînire nu este falsă
deoarece mulţi arbori bonsai sînt realmente bătrîni, dar arătînd
aceasta în forma lor miniaturală.

Este demn de remarcat că străvechea artă şi ştiinţă penjing,
originară din China continentală, este foarte similară, deşi a fost
menită expunerii arborilor în aer liber. Totodată, penjing este mult
mai veche decât arta bonsai-ului, fiind în acelaşi timp precursoarea şi
sursa de inspiraţie pentru japonezi, respectiv pentru coreeni.

Haiku

Posted on March 16th, 2007 in arta, cultura by Alex

Haiku este un gen de poezie cu formă fixă,
tradiţional japoneză, (limba japoneză fiind o limbă silabică),
alcătuită din 17 silabe repartizate pe 3 “versuri” formate din 5, 7, 5
silabe.

Încă de la început, s-au creat confuzii între cei trei termeni aflaţi în strânsă relaţie: Haiku, Hokku şi Haikai.

Termenul Hokku înseamnă, în limba japoneză “vers de început”, fiind
la origine o verigă de legătură spre un şir mai lung de versuri,
cunoscut sub numele de Haikai. Deoarece hokku dădea tonul restului
şirului de versuri, el a căpătat un rol privilegiat în poezia Haikai,
încât s-a ajuns ca unii poeţi să compună numai un Haikai, renunţând la
versurile următoare.

Abia prin eforturile lui Masaoka Shiki această independenţă a fost
ofocial recunoscută prin anii 1890, prin crearea termenului Haiku.
Această nouă formă de poezie avea să fie scrisă, citită şi percepută ca
un poem complet, independent, şi nu ca o parte a unui şir mai lung de
versuri.

Akira Kurosawa

Posted on March 16th, 2007 in arta, cultura by Alex

Akira Kurosawa (23 martie 1910 - 6 septembrie 1998) a fost un important regizor, producător şi scenarist japonez, considerat unul dintre cei mai de valoare artişti din ţara sa, şi printre numele mari ale cinematografiei universale.
Primul său film, datînd din 1943, este “Sugata Sanshiro” iar ultimul, din 1993, la distanţă de exact o jumătate de secol, este “Madadayo” (Încă nu!). După moartea lui sa, Takashi Koizumi a realizat filmul “Ame agaru” (După ploaie) în care scenariul şi dialogurile erau scrise de Kurosawa.
Printre multele premii care i-au fost acordate se numără Legion d’Honneur şi un Oscar for Lifetime Achievement.

Ceremonia ceaiului

Posted on March 6th, 2007 in arta, cultura, other by Alex

Numele de chanoyu este cunoscut ca având semnificaţia de
„ceremonia japoneză a ceaiului”, deşi tradus exact înseamnă, de fapt,
apă fierbinte pentru ceai.
În cultura japoneză, orice formă de artă este descrisă ca o „cale” spirituală. În acest sens întâlnim „calea florilor” (ikebana), „calea caligrafiei” (shodo), „calea poeziei” (haiku), „calea sabiei” (kendo) etc. Corespondentul pentru chanoyu este chado („calea ceaiului”), aceasta reprezentând calea spirituală a ceremoniei ceaiului.
Ceremonia ceaiului a jucat un rol important în viaţa culturală şi
artistică a Japoniei timp de mai bine de 400 de ani. Această artă este
mai mult decât o ceremonie a ceaiului, este un mod de disciplinare a
sufletului omenesc. Esenţa ceremonialului este de natură spirituală şi
presupune o anumită stare sufletească din partea participanţilor. Cei
ce se adună să ia parte la ceremonial trebuie să lase afară toate
necazurile şi grijile vieţii cotidiene înainte de a intra în chashitsu pentru a petrece clipe de linişte într-o atmosferă calmă.
Ceremonia ceaiului reprezintă prepararea şi servirea ceaiului verde
sub formă de pudră în prezenţa oaspeţilor, conform unui ritual
specific. O ceremonie completă include kaiseki sau chakaiseki , (servirea unui aperitiv) şi servirea de două ori a ceaiului (koicha şi usucha).
Aceasta durează aproximativ patru ore, timp în care gazda face tot ce-i
stă în putinţă pentru a crea oaspeţilor un confort estetic, intelectual
şi psihic deosebit. Pentru aceasta, gazda poate petrece perioade foarte
îndelungate nu numai însuşindu-şi procedurile de servire a ceaiului în
faţa oaspeţilor, dar şi învăţând să aprecieze arta, meşteşugurile, poezia, caligrafia, aranjamentele florale, îngrijirea grădinilor, în acelaşi timp dobândind graţie şi sensibilitate pentru nevoile celorlalţi.

Origami

Posted on March 6th, 2007 in arta, other by Alex

Origami constituie arta plierii hârtiei colorate în modele de creaturi vii, obiecte neînsufleţite sau forme decorative abstracte.
Lumea artelor tradiţionale japoneze a reprezentat întotdeauna pentru occidentali o fascinaţie, iar discipline precum ikebana – arta aranjării florilor, chanoyu – ceremonia ceaiului, origami – arta plierii hârtiei şi multe altele au simbolizat elemente ale frumuseţii şi perfecţiunii japoneze.

Ikebana

Posted on February 25th, 2007 in arta by Alex

Ikebana este tehnică artistică de aranjare a florilor (în
vase) după anumite principii, arta aranjamentele florale în stil
japonez, arta tablourilor vii.
Ikebana este concretizarea cea mai reprezentativă a cultului pentru
frumos prezent de-a lungul istoriei în universul spiritual japonez. S-a
conformat întotdeauna, faţă de celelalte arte, şi pretutindeni
situaţiilor noi impuse de evoluţia simţului estetic al japonezilor.
Ikebana este aducerea vieţii vegetale la dimensiunile unei încăperi,
unei vaze. Elementele florale dintr-un aranjament sunt puse în vază cu
intenţia transpunerii lor într-o nouă viaţă, încercându-se recrearea
universului lor natural.
Aranjarea florilor este o expresie a vitalităţii, a competiţiei
neîntrerupte dintre viaţă şi moarte, o artă încărcată de simboluri care
a devenit o parte indispensabilă a interioarelor japoneze. Plăcerea
pentru aranjarea florilor caută să exprime pacea sufletească,
echilibrul din natură şi al naturii cu omul. În aranjamentul florilor
se urmăresc câteva reguli specifice şi necesare ***** ar fi forma
imperfectă, neregularitatea, înfăţişarea simplă, săracă, dar în acelaşi
timp delicată şi fragilă.